Primul prost, cu aplauze la scena deschisa : EL.
Al doilea prost, la fel cu aplauze la scena deschisa : EL.
Iar ultimul dar mereu cel dintai prost : surpriza, tot EL.
El este ce vreti voi in seara asta. Eu am ales sa fie prost. Sa fie balbait,sa’si frece mainile, sa rada cu gura pana la urechi,sa fie paranoic, mitoman, un actor prost, sa nu’l poata pronunta pe “R”, pe “S”, sa clipeasca des,sa se uite crucis, sa ragaie, sa faca glume proaste, sa fie dependent de alcool, chel si cu degete lungi.
Actul I.
El isi intalneste dragostea la un cerc de literatura. Subiectul din ziua respectiva era “iubirea pe fundul unei sticle”.
Dintr’o mare de capete aburinde, stralucesc 2 lentile care supravegheaza procesul de creatie a unei poezii despre un sobolan.
Peste ochelarii fund de borcan cu dioptrii 5, ies suavi niste ochi negrii suferinzi de strabism.
Acele 2 boabe de…cafea, il fixeaza pe EL.
Intr’o mare nebunie provenita de la totala lui ignoranta, ea, pune mana pe un pahar cu apa, se ridica de pe scaunul ei in 7 culori, se duce spre el si i’l toarna pe pantaloni.
“vai, scuze! nu am vrut” spune ea.
Nedumerit si intrerup din lucru, se uita lung la ea si ridica o spranceana.
“eu te cunosc pe tine” spune ea.
“da? de unde?” intreba el.
“ti’am vazut fotografia intr’o publicatie despre etapele imperecherii caprelor negre” spune ea.
“am o idee” spune el. “sa fugim de aici, acum, la biblioteca centrala.”.
Ea rosie toata la fata, se repede la geanta sa de panza, arunca creioanele si hartiile, si iese pe usa ca o furtuna.
Biblioteca.
Foame.
Proiectii cu diafilme.
Ciocolata Rom.
Dioptriile pe covor.
Suna telefonul. “hai cu mine la un amic acasa.da o petrecere cu vin de casa si salam de biscuiti” spune EL.
Super entuziasmata, se imbraca ca o nebuna, isi prinde parul in 2 cozi, isi pune basca pe cap, ochelarii pe nas, cizmele de duminca si iese pe usa.
Ajunsi la locatie,EL o prezinta camarazilor lui : “ea este buna mea colega de la cercul de literatura”.
“mhm”
“da, bine”
“cine ma? “
“pentru cat timp?”
Pumn dupa pumn direct in zambetul ei larg cu dinti mari. Face abstractie pentru ca el i’a spus atatea,trecandu’i urechea prin 47 de orgasme in cascade.
Actul II.
Poeziile si tot felul de compozitii artistice ieseau din mainile lor intr’un ritm ametitor. Foile se daruiau cu patos sub stilourile lor de neoprit.
Nevoia de mai mult nu inceteaza sa dispara din capul lui, drept urmare un cuplu formeaza intotdeauna triunghiul conjugal.
Poezia iese prost. Un esec total constatat de cele 2 parti initiatoare.
Se face partajul la bunurile acumulate pe perioada creatiei in 2.
Veioza la mine, papucii de casa la tine, ibricul la mine pentru ca e de la bunicul, discurile la mine, farfuriile la tine, tacamurile de argint la mine ca’s de la mama, asternutul cu extraterestrii portocalii la tine ca visez urat de la el, perdelele la tine, pernele la mine, cheia de la casa…o topim!!
Actul III.
Ea incepe sa publice articole despre hipopotami roz si OZN’uri portocalii,sa’si povesteasca viata anterioara in care a fost arici,sa scrie despre pepeni mov si lamai albastre.
EL le vede…le citeste…si citeste…si citeste…printre randuri. Gaseste mesajul si intr’un final fericesc extraterestrii portocalii.(vezi partajul
) ).
Intr’o zi cu soare palid de toamna el vine cu nisip in papuci lasand urme prin toata casa.
Suparata ea ii arunca hainele pe geam, vorbe iuti in fata,sare’n ochi, ulei incins pe brate, oala de ciorba pe pantaloni, il da afara din casa si se incuie pe dinauntru.
Izolata fiind isi coloreaza peretii verzi, isi umple camara de faina, holul cu vin de casa si creeaza pana cand moare ingropata intr’un maldar de hartii,fiind descoperita la mult timp dupa ce pasta pixului,cerneala stiloului si mina creionului s’au evaporat iar aburii lor i’au trecut LUI pe la nas nestiind de ce acel miros i se pare atat de cunoscut…